Braşovul fremăta ieri seară, înaintea începerii primului meci al reprezentativei naţionale, de la Euro 2008. Nu numai microbiştii, ci chiar mai toţi cei care se simt mândri că sunt români au ieşit în oraş. Şi asta pentru că meciul „se simte” mai bine la o terasă, în faţa unei beri, alături de alţi suporteri. Barurile şi terasele s-au dotat pentru eveniment cu plasme, proiectoare şi multă bere. Aseară, în ciuda ploii care precedase începerea evenimentului fotbalistic, localurile au fost pline ochi. Şi pentru că echipa are nevoie şi de susţinătoare, braşovencele şi-au făcut şi ele loc printre băieţi, fulare, halbe, alune şi seminţe.
Imediat după ora 19.00, străzile au devenit pustii, mai ceva ca duminica în amiaza mare. Pe lângă terase s-au aciuat trecătorii şi boschetarii, astfel că toată lumea „respira” fotbal.
Meciul a început timid, cu câteva faulturi realizate de tricolori. Atmosfera a început să vibreze cu fiecare minge adusă de francezi în careul lui Lobonţ. În timp ce mingea poposea în braţele acestuia, terasele fremătau de aplauze. Băieţii reiau atacul. „Hai bă, dăi, dăi!”. Pe fundal se aude galeria noastră, mult mai inimoasă decât a francezilor. „România! România!”. Încurajările se termină în sudalme şi ocară, preferat fiind Bănel Nicoliţă. „Mişcă-te, bă, ţigane, cu mă-ta cu tot!”, îşi varsă un suporter năduful. Repunere în teren: francezii din trei pase ajung în terenul nostru şi se apropie rapid de careu. Apărarea noastră blochează şi chelnerii îşi reiau travaliul, încremeniţi pe moment cu tăvile-n mâini. Mingea se plimbă pe la mijlocul terenului, indecisă în care parte să se rostogolească. Moment de relaxare: fiecare îşi face plinul la pahar, în timp ce analizează jocul băieţilor şi fac schimb de sfaturi. „Dacă n-o lălăia atâta era cu ea în careu!”. „Da, pe dracu, că se-mpiedică-n ea”. Dar mingea ajunge din nou în careul advers. Mutu trece de
