Recursul in interesul legii al Procurorului General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a fost admis de ICCJ intr-o forma combinata, care lasa loc intepretarilor, judecatorii putind continua sa aprecieze de la caz la caz. Cu toate acestea, Legea 10 a imobilelor nationalizate va avea prioritate in fata Codului civil, dar va lasa loc Conventiei Europene a Drepturilor Omului acolo unde este cazul. Fostii proprietari ameninta ca vor contesta la CEDO decizia ICCJ si spun ca demersul lui Kovesi le ingradeste accesul la Justitie.
Motivand prin existenta unei practici neunitare, Laura Codruta Kovesi a cerut Sectiilor Unite ale ICCJ sa admita ca procesele fostilor proprietati sa se deruleze de acum incolo doar in baza Legii 10/2001, considerand ca actiunile intemeiate pe dreptul comun sunt inadmisibile.
Kovesi vrea anularea Codului civil pentru fostii proprietari
Pana la intrarea in vigoare a Legii 10 toate litigiile legate de imobilele preluate abuziv de comunisti se rezolvau in baza Codului civil. Cum legea speciala este derogatorie de la dreptul comun, atunci instantele nu trebuie sa mai ia in considerare actiunile in revendicare de drept comun, a declarat Procurorul General al Romaniei.
De-a lungul timpului judecatorii au dat sentinte si in baza Legii 10, si in baza dreptului comun. Proprietarii care nu au castigat procesele in Romania au ajuns la CEDO, unde statul roman a pierdut cel mai adesea. Codruta Kovesi spune ca a inaintat recursul tocmai pentru a evita discordantele dintre sentinte si eventualele condamnari la Curtea Europeana. Insa, conform ICCJ, judecatorii vor putea inca sa aprecieze de la caz la caz.
Conventia Europeana bate Legea 10
Presedintele ICCJ, Nicolae Popa, a motivat admiterea recursului intr-o forma combinata prin faptul ca “doamna Kovesi nu a propus o solutie unitara ci a dat mai mul