CSM consideră că unele afirmaţii publice ale unor politicieni, referitoare la cercetarea penală a unor actuali sau foşti miniştri, au adus atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit conţinutul notei Inspecţiei Judiciare nr. 2950/IJ/133/SIP/2007, care vizează afirmaţiile făcute de mai mulţi membri ai executivului şi parlamentului de natură să afecteze independenţa şi prestigiul justiţiei, potrivit unui comunicat al CSM. Decizia CSM a fost luată în urma sesizării venite din partea procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, care a solicitat Consiliului „să apere reputaţia profesională a magistraţilor-procurori“. În sesizarea adresată CSM, procurorul general afirmă că declaraţiile unor politicieni ar fi depăşit prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi că termenii folosiţi de aceştia nu sunt „proprii liberei dezbateri de idei, proprii discursului politic“. Kovesi consideră că libertatea de a critica o instituţie publică „a fost transformată în declaraţii de natură a discredita un întreg corp profesional“.

Războiul declaraţiilor Declaraţiile politicienilor au fost făcute după apariţia în presă a unor articole referitoare la cercetarea penală a unor actuali sau foşti miniştri. Cu această ocazie, referindu-se la acele cauze aflate pe rolul Parchetelor, unii politicieni şi membri ai executivului au acuzat, „în general, procurorii de obedienţă politică, lipsă de moralitate, obrăznicie şi comportament abuziv“. CSM este de părere că prin aceste afirmaţii ce culpabilizează întregul corp al magistraţilor, s-a produs o încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi, implicit, a prestigiului procurorilor şi a afectării independenţei acestora. Potrivit principiului separaţie