Intr-un Bucuresti tot mai dominat de vacanta si de inceperea Campionatului European de fotbal, campania electorala tinde sa fie perceputa tot mai mult ca un proces sacaitor, obositor, redundant. Desi partidele au interese mari in joc, pentru cetatenii obisnuiti, care si asa nu au venit in numar foarte mare la vot in primul tur, apropierea unei noi zile de vot tinde sa fie perceputa ca o corvoada. Estimarea mea, facuta in ciuda tuturor analistilor care sugereaza ca miza politica importanta aflata in joc va atrage ca un magnet lumea la urne, este aceea ca participarea la vot nu va fi mult diferita fata de cea din primul tur.
Principala preocupare acum, in aceste conditii, nu este aceea de a extinde propria comunicare spre alte categorii de electorat, ci aceea de aduce din nou la vot pe cei care au votat deja pentru propria oferta. Imediat dupa anuntarea rezultatelor, s-a vazut destul de clar care sunt intentiile celor doi candidati ramasi in lupta. Oprescu a inceput deja sa curteze votantii liberali si social-democrati, sperand ca cei care au venit in primul tur pentru Orban si pentru Diaconescu i se vor alatura. Calculul este corect, fiindca acesti votanti i-ar fi suficienti doctorului pentru a castiga disputa cu Blaga. Dar aici apar mai multe probleme, fiindca propriul calcul este unul strict teoretic. In realitate, votantii PNL nu sunt foarte dispusi sa sustina un candidat social-democrat, chiar daca nu au nici tragere de inima pentru a veni alaturi de Blaga, inamicul lui Orban. In cazul liberalilor, este foarte posibil sa asistam la un grad ridicat de absenteism. De asemenea, in cazul propriilor sustinatori, Oprescu va avea o dificultate in a-i remobiliza. Iar in ceea ce ii priveste pe votantii PSD, este foarte clar ca aici situatia este mai tulbure ca oricand. Un PSD tot mai federalizat, in care niciun jupan de organizatie nu accepta sa fie calcat pe coa