Compania americană susţine că activitatea desfăşurată în zonă nu poluează, ci creează doar disconfort Locurile de muncă pentru cei aproximativ 10.000 de locuitori ai oraşului

Compania americană susţine că activitatea desfăşurată în zonă nu poluează, ci creează doar disconfort

Locurile de muncă pentru cei aproximativ 10.000 de locuitori ai oraşului Victoria din judeţul Braşov sunt condiţionate de activitatea uzinelor chimice din oraş.

Imediat după 1990, odată cu privatizarea fostului combinat chimic, au început şi problemele legate de "supravieţuire".

Visul american

După disponibilizările masive din perioada postdecembristă, salvarea pentru locuitorii din Victoria precum şi pentru cei din satele concentrate în jurul graniţei dintre judeţele Sibiu şi Braşov părea să vină de la investitorii americani care, după asocierea cu Virometul, îşi construiesc, în 1995, propria fabrică producătoare de răşini schimbătoare de ioni.

Astfel, mulţi dintre foştii angajaţi ai combinatului chimic aleg salariile mai atractive şi condiţiile "occidentale" pe care le oferă un loc de muncă "la americani".

În scurt timp, însă, reversul medaliei nu întârzie să apară. O parte a celor care au muncit la Purolite renunţă la slujbele de aici. "Au început să apară transformările - căderea părului, afecţiuni cardiace, decese premature, intoxicaţii, alergii sau boli cronice", spune un muncitor de la uzina vecină - Viromet.

Localnicii mărturisesc că problemelor legate de sănătate li se adaugă afectarea florei şi a faunei, poluarea apelor de suprafaţă şi a pânzei freatice, precum şi recoltele tot mai scăzute pe care sătenii din împrejurimi le pun pe seama activităţii derulate "de americani la Victoria".

Politica firmei este tăcerea

Reprezentanţii companiei afirmă, prin vocea secretarei, că politica firmei "impusă de compania-mamă din St