Fumatul este asociat cu un risc crescut de pierderi de memorie şi demenţă la adulţii de vîrstă medie. Medicii din cadrul Institutului Naţional de Sănătate şi Cercetări Medicale de la Villejuif, Franţa, au analizat datele medicale a 10.308 de funcţionari britanici, cu vîrste între 35 şi 55 de ani, care au participat la un studiu numit Whitehall II, în perioada 1985 - 1988. Grupul de fumători a fost identificat la începutul studiului şi, din nou, în perioada 1997 - 1999. În total, 5.388 de participanţi au fost supuşi unor teste de memorie, gîndire, vocabular şi fluenţă verbală în perioada 1997 - 1999. Din acest grup, 4.659 au fost din nou testaţi în 2004. Rezultatele testelor fumătorilor au fost comparate cu cele ale nefumătorilor şi ale celor care, între timp, au renunţat la viciu. Participanţii care fumau la începutul studiului au prezentat mai mari probabilităţi de a deceda pe parcursul celor 17,1 ani de monitorizare, în medie, şi, implicit, de a participa la cel de-al doilea test de aptitudini mintale. La primul test, cei mai mulţi dintre fumători s-au situat în grupul celor care au obţinut cele mai proaste rezultate (20%). La subiecţii care au renunţat la fumat pe parcursul studiului, testele au arătat o ameliorare a stilului de viaţă, aceste persoane consumînd mai puţin alcool, mai multe legume şi fructe şi făcînd mai mult sport decît înainte. Totuşi, autorii studiului subliniază că legătura între fumat şi funcţiile mintale este dificil de stabilit la persoanele de vîrsta a treia, pentru că un mare număr dintre acestea nu s-au întors pentru ultimele teste pentru că erau bolnave sau decedaseră. Studiul arată, mai ales, că fumatul favorizează pierderile de memorie şi reduce capacitatea de gîndire la persoanele de vîrsta a doua. Mai indică faptul că persoanele care au fumat o perioadă lungă de timp, dar au renunţat la viciu, prezintă mai puţine probabilităţi de a su