Şeful Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, care gestionează fondurile europene alocate ţării noastre, susţine că românii care lucrează în străinătate se vor întoarce pentru salarii ca în Occident. Capital: Care sunt principalele probleme de care se plâng cei care accesează fondurile europene? Răzvan Cotovelea: Plângerile beneficiarilor din mediul privat sunt legate de înţelegerea terminologiei. IMM-urile, centrele de formare şi perfecţionare,
Şeful Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, care gestionează fondurile europene alocate ţării noastre, susţine că românii care lucrează în străinătate se vor întoarce pentru salarii ca în Occident.
Capital: Care sunt principalele probleme de care se plâng cei care accesează fondurile europene?
Răzvan Cotovelea: Plângerile beneficiarilor din mediul privat sunt legate de înţelegerea terminologiei. IMM-urile, centrele de formare şi perfecţionare, ONG-urile etc. au aplicat anterior pe programele PHARE şi SAPARD, care utilizau anumite proceduri şi un anumit limbaj. Accesarea instrumentelor structurale presupune nu numai folosirea altor termeni, ci şi alte documentaţii. O altă nemulţumire a solicitanţilor este legată de birocraţie. Însă aceasta nu este mai mare decât în restul UE. Documentele sunt mult mai clare decât în cazul programelor de preaderare şi conţin toate detaliile de care este nevoie.
Capital: Pentru ce au fost depuse cele mai multe solicitări de finanţare?
RC: Cele mai multe proiecte sunt pe axa de transport din cadrul POR şi vizează conexiunea dintre drumurile judeţene şi cele naţionale, în special pentru asigurarea legăturilor cu platformele industriale. Este vorba de dezvoltarea şi reabilitarea drumurilor existente, şi nu de construcţia altora noi. Acest lucru presupu
