Am mai spus-o şi înainte de Euro, o spun şi acum: naţionala României nu prea are şanse la acest turneu final. Este o diferenţă între generaţia lui Gică Hagi şi cea de acum. Luni a

Am mai spus-o şi înainte de Euro, o spun şi acum: naţionala României nu prea are şanse la acest turneu final. Este o diferenţă între generaţia lui Gică Hagi şi cea de acum. Luni a demonstrat-o. Dacă naţionala noastră avea vreo două-trei piese şi un Mutu într-o formă mai bună, putea să-i bată pe francezi.

Dar Mutu are problemele lui. I-a murit bunica, are diferendul cu Chelsea Londra, nu putea să rămână fără urme în plan psihologic. Îl felicit pe Victor Piţurcă pentru tăria de a-l schimba pe Adrian.

A avut sânge de mare antrenor. Mutu nu a jucat decât de vreo zece ori mingea în tot meciul, ceea ce este extrem de puţin pentru un jucător de valoare. Selecţionerul a preferat un alt jucător care să ajute defensiva pe finalul jocului, pentru că Mutu nu o mai făcea. În schimb, mi-au plăcut Cristi Chivu, Bogdan Lobonţ şi Răzvan Raţ.

Acesta din urmă nu numai că a fost puternic pentru că l-a blocat pe mijlocaşul Ribery, dar a urcat şi în atac, ceea ce Cosmin Contra nu a prea făcut-o. În general, toată apărarea a evoluat bine. Nu cred că puteam face mai mult în partida cu Franţa. Mijlocul "tricolorilor" a evoluat modest. A făcut foarte bine faza defensivă, a jucat distructiv, dar constructiv nu a reuşit nimic. Răzvan Cociş şi Bănel Nicoliţă nu mi-au plăcut, au evoluat modest.

Franţa a fost o echipă obosită. A fost departe de echipa care juca acum doi ani finala Campionatului Mondial. La meciul cu Italia, de vineri, avem aceleaşi şanse pe care le‑am avut şi cu Franţa. Ba chiar mai multe în urma rezultatelor din prima etapă a grupelor.

Noi suntem cu un moral ridicat după remiza cu francezii, în timp ce italienii sunt la pământ după înfrângerea cu ola