Preţul minim la care notarii calculează impozitul a ajuns să fie egal, ba chiar mai mare, în unele cazuri, decât preţul din contractele de vânzare-cumpărare a imobilelor. În Codul fiscal se precizează că notarul va reţine maximum 3% din preţul unei tranzacţii imobiliare. O altă prevedere din Cod spune că notarii trebuie să realizeze anual expertize cu preţurile minime, pentru a evita încasarea unor impozite mai mici decât cele cuvenite, în cazul în care părţile de
Preţul minim la care notarii calculează impozitul a ajuns să fie egal, ba chiar mai mare, în unele cazuri, decât preţul din contractele de vânzare-cumpărare a imobilelor.
În Codul fiscal se precizează că notarul va reţine maximum 3% din preţul unei tranzacţii imobiliare. O altă prevedere din Cod spune că notarii trebuie să realizeze anual expertize cu preţurile minime, pentru a evita încasarea unor impozite mai mici decât cele cuvenite, în cazul în care părţile declară în contract un preţ inferior celui real. Măsurile de precauţie luate de stat pentru eventualii evazionişti ajung să se întoarcă însă uneori împotriva contribuabililor cinstiţi, care-şi plătesc impozitele. Pentru mai multe zone, preţurile reale la care se vând apartamentele coboară sub cele „minime“ din expertizele făcute pentru calcularea impozitelor. Efectul: cota de impozitare se aplică la o sumă umflată artificial, iar contribuabilul scoate mai mulţi bani din buzunar decât ar trebui pentru stat.
De exemplu, pentru zona Piaţa Unirii din Bucureşti, în expertize este trecut un preţ minim de 133.000 de euro pentru un apartament de două camere, confort 2, etaj intermediar, într-o clădire construită înainte de 1977. Pe piaţă, însă, astfel de apartamente se vând, potrivit statisticilor realizate de site-ul www.anuntul.ro, si cu preţuri sub 110.000 euro, cu atât mai mi