Radu Paraschivescu: "Cum titlul acesta cu un ricoşeu şugubăţ spre emisiunea lui Cristian Tabără nu-mi aparţine, mă grăbesc să-i deconspir autorul: Valentin Moraru, de la Sport.ro, ins mai pontos decât pare la televizor. "

Dar ce să caute un asemenea titlu chiar în săptămâna de după Bookfest? Tocmai am fost aproape de carte, aşa cum ne-au spus ziarele, posturile radio şi TV. Tocmai ne-am întâlnit pe viu cu Orhan Pamuk, Andrei Kurkov, Julia Navarro şi P. F. Thomese. Tocmai am făcut cozi la autografe şi ne-am frecat umerii de celebrităţile literare ale naţiei. Şi-atunci? De ce bombănim şi de data asta? Ce anume nu ne place? Şi mai ales, când o să învăţăm să vedem doar jumătatea plină a paharului şi să nu mai arătăm cu degetul spre cea goală?

Răspund întrebărilor de mai sus cu liniştea celui care n-a ratat niciun târg intern de carte de la Bookarest 1992 încoace. Oricât ar părea de îmbucurătoare în primă instanţă, febrilitatea cu care tot mai multă lume vorbeşte despre cărţi comportă o doză de risc. Tentaţia relativizării acoperă mintea şi discursul unora dintre cei care lansează păreri, sugestii de lectură şi judecăţi critice. E bine că privim cartea ca pe o plăcere accesibilă, nu ca pe o corvoadă. Dar asta nu înseamnă că ne putem îngădui să pălăvrăgim fără o minimă legătură cu subiectul. Or, chiar în zilele Bookfestului, cartea a fost batjocorită - fără intenţie, dar cu aplomb. Impostori zgomotoşi au ţinut să-şi facă auzite vocile şi să se afle în treabă. Pentru ei cartea n-a fost uşa deschisă spre alte vieţi, ci doar un pretext de validare publică.

Mi-a atras atenţia, de exemplu, obiceiul unei fiţuici distribute gratuit în staţiile de metrou de-a lansa invitaţii la citit de pe poziţiile unei ţopenii inegalabile. Dacă un asemenea demers se vrea cumva o glumă, atunci e o glumă proastă, chiar grotescă. Dacă naşii acestei idei vorbesc