Patru confruntări directe la posturi de televiziune cu acoperire naţională între Vasile Blaga şi Sorin Oprescu vor decide cine va fi alesul bucureştenilor în calitate de primar general. Săptămînă decisivă pentru viitorul României, căci nu puţine viitoare evenimente politice vor fi/sînt legate direct de ce se va întîmpla la scrutinul de duminică. Bătălia va fi nu doar pentru putere şi banii care sînt în joc – distribuirea lor în funcţie de simpatii şi idiosincrazii ce fac posibile orice fel de decizii absurde, dincolo de orice fel de expertiză profesională –, ci ea va reprezenta şi un semnal viguros pentru viitoarea configuraţie de pe eşichierul politic autohton. Va reuşi PDL-ul să convingă electoratul că este un partid realmente de dreapta, şi nu unul ieşit din larga mantie fesenisto-pesedistă de aceeaşi sorginte populist-socialistă, din care provine actuala lor nomenclatură? Pare ciudat cuvîntul „bolşevic“ în gura lui Vasile Blaga şi a lui Theodor Stolojan, pare stranie „delimitarea“ obligatorie de Ion Iliescu, solicitată adversarilor săi, de parcă echipa lui Emil Boc&Co. ar proveni dintre luptătorii anticomunişti din munţii României, iar vechea gardă anticomunistă, din exilul românesc. Ciudate mai sînt căile Domnului... Traian Băsescu, viguros antiiliescian azi, fidel şi cuminte suporter al celui care l-a năşit. Şi acum culege roadele dizgraţiei la toate generozităţile sale. Nimic nou în istoria lumii – să spurci mîna pe care ai sărutat-o. Alegerile de duminică vor arăta clar cît a crescut partidul prezidenţial – care oficial nu există, căci Traian Ungureanu, H.-R. Patapievici, Sever Voinescu, Mircea Cărtărescu şi ceilalţi susţinători vizibil afişaţi ai actualului preşedinte resping orice aliniere şi afiliere la partidul lui Boc-Udrea. Şi ar mai fi ceva. Vom şti în ce măsură electoratul din România este dispus să meargă pe mîna unui singur lider, oricît de