Lipsa educaţiei, sărăcia, absenţa unui model, imaturitatea sunt câteva dintre cauzele care duc, anual, la zeci de cazuri de adolescente-mame. În Statele Unite ale Americii, cifrele se-nvârt în jurul milionului. Mai mult de jumătate dintre fetele care rămân însărcinate au 17 ani sau mai puţin. Statisticile arată că riscul creşte direct proporţional cu sărăcia şi că mai mult de o treime dintre cei care devin părinţi înainte de 18 ani renunţă la şcoală. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, în 2006, spre exemplu, circa 14 milioane de minore au adus pe lume câte un copil. Nici România nu este ocolită de acest fenomen, cazurile de naşteri în rândul adolescentelor fiind în creştere. În anul 2005, numărul minorelor românce care au născut se apropia de 24.000, un an mai târziu crescând cu peste 4.000. La acestea se adaugă cazurile minorelor care aleg să facă avort, datele Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Sănătate, dar şi cele ale Oficiului Român pentru Adopţii indicând cifre de 15.000. Psihologii susţin că, pentru a preveni sarcinile nedorite, tinerele care au sub 18 ani ar trebui consiliate şi educate în cadrul cursurilor de la şcoală.

Primul contact, la 12 ani În Dolj, numărul copiilor care devin părinţi este în descreştere şi singura constantă vizează ruralul care surclasează urbanul. Astfel, în 2006, 31 de fete sub 15 ani au devenit mămici, iar între 15 şi 19 ani numărul ajungea la 1.112, 728 de cazuri înregistrându-se numai în comune. Un an mai târziu, 25 de fete care împliniseră 14 ani au născut, zece dintre ele locuind în mediul urban. Numărul celor cu vârste între 15 şi 19 ani a ajuns la 984. Conform datelor Direcţiei Regionale de Statistică Dolj, anul curent a început în formă. În primele trei luni ale lui 2008, şapte fete de 14 ani au născut, iar numărul creşte direct proporţional cu anii acumulaţi. În ceea ce priveşte vârsta la ca