Unul dintre cele mai placute, sper, aspecte pentru organizatorii unui festival este, fara indoiala, adrenalina. De cele mai minutioase pregatiri se poate alege praful din capriciul unei vedete, din cauza hazardului sau a unui spectru atat de larg de cauze si motive incat nici cea mai scurta enumerare nu are rost. Acesta a fost si cazul ultimei editii a festivalului Transilvania, doar ca aici autorii surprizelor n-au fost doar invitatii sau colaboratorii, ci mai ales organizatorii.
De la includerea unui documentar in competitia festivalului (de altfel singurul film care a placut tuturor membrilor juriului si prin urmare a plecat in Mexic cu trofeul Transilvania), pana la campania de spoturi avandu-l ca protagonist pe un James Bond foarte romanesc multiplicat, ironizat si pastizat de sapte ori, TIFF a fost mai ceva ca o editie a prea longevivei emisiuni "Surprize, surprize", totul culminand cu gala de decernare a premiilor.
Ce s-a intamplat aici? Yulene Olaizola, tanara autoare a documentarului "Intimidades de Shakespeare y Victor Hugo"/"Shakespeare colt cu Victor Hugo", a urcat prima oara pe scena pentru a primi un premiu acordat conationalului ei, mexicanul Fernando Eimbcke, laureat cu premiul special al juriului pentru "Lake Tahoe". Cateva minute mai tarziu, Olaizola multumea iarasi in fata microfonului, recunoscand ca "de aceasta data este mult mai bine". Filmul ei, un documentar cu twist in care ni se dezvaluie portretul surprinzatorului chirias al bunicii regizoarei, un pictor si chitarist minunat, dar asasin pe timpul noptii, imbina extrem de inspirat documentarul si filmul politist, dezvaluind cu compasiune portretul unui ucigas chinuit de schizofrenie, care si-a dezvaluit gazdei sale numai latura fermecatoare, carismatica, pastrand-o pentru obscure camere de hotel pe cea a unui Ted Bundy argentinian. Faptul ca politia din Ciudad de Mexico n-a r
