Primaveristul mistocar si ardeleanul lent in replici pe masura se apropie de finisul cursei pentru Primaria Capitalei. Se pare ca ei fug cot la cot, mobilizandu-si ultimele puteri pentru sprintul hotarator de duminica. In timp ce candidatul bucurestean innoata dezinvolt, neinhibat, ca pestele obisnuit cu acvariul in care s-a nascut, cel bihorean evolueaza pe terenul adversarului si e nevoit sa mizeze pe alegerea cetateanului care nu numai ca vede dincolo de mascarada care i-a fost servita, dar mai este si suficient de indignat pentru a se deranja sa voteze.
Odata mai mult, se adevereste ca practicarea indelungata a guvernarii "perfectioneaza" ADN-ul organismului polimorf nascut din PCR si "calit" in lupta pentru supravietuirea in ecosistemul luxuriantei noastre jungle politice, populata de toate speciile de jivine de prada. De la Internationala la nationala jafului. Personajul Sorin Oprescu editia 2008 pare, desi probabil nu este cazul, creatia unui colectiv de dramaturgi cu ochi albastri adaptati la culorile curcubeului politic democratic, in fructuoasa colaborare cu experti in etno-socio-psihologie. Rolul este jucat, la limita dintre cabotinism si naturaletea actorului neprofesionist, de cetateanul omonim.
Interpretarea comporta realizarea unor scene de-a dreptul halucinante, frizand ridicolul de comportament si de limbaj. Un limbaj adecvat telului urmarit - spargerea logicii firesti a bunului-simt de care se foloseste cetateanul alegator.
Publicul-tinta este manipulat aproape subliminal, prin interpretarea, cu tuse groase, a unui personaj care pare ridicol consumatorilor de politica avizati, dar convingator pentru majoritatea alegatorilor potentiali, cu instrumentele perceptiei tocite din cauza bombardamentului telenovelistic din mass-media, extins si la prezentarea actelor politice. Spectatorii din aceasta categorie de votanti pot
