EXCLUSIV. Regizorul peliculei „Eternal Sunshine of the Spotless Mind” vorbeşte despre ultimul său film, lansat la Cannes, şi despre efectele ingenioase din videoclipurile sale. Sursa: NorthFoto

Autor al unuia dintre cele mai frumoase filme de dragoste din toate timpurile, „Eternal Sunshine of the Spotless Mind“/ „Strălucirea eternă a minţii neprihănite”, Michel Gondry (45 de ani) e pentru industria videoclipurilor ce e Quentin Tarantino pentru cea a filmului. Inepuizabil în fantezie, a impus în muzică şi publicitate „stilul Gondry”, exersat în peste 70 de videoclipuri pentru nume ca Bjork, Radiohead, Rolling Stones sau White Stripes.

Cineastul figurează în Cartea Recordurilor cu cel mai premiat clip din istorie, „Drugstore“ (1994) pentru Levi’s. În mai, Gondry şi-a lansat la Cannes pelicula „Tokyo!”, un „triptic” despre oraşul nipon, regizat împreună cu Leon Carax şi Bong Joon-Ho, şi distribuit în România de Independenţa Film.

Într-un interviu acordat în exclusivitate EVZ, la Cannes, Gondry vorbeşte despre ultimul său film, despre cum văd americanii Parisul şi despre ce legătură are Pinocchio cu efectele speciale.

EVZ: Filmul prezentat la Cannes e un fel de „Paris, je t’aime”, în variantă niponă. De ce Tokyo?

Michel Gondry: Oraşul ăsta are o forţă extraordinară asupra oamenilor, poate de aceea. Filmul e, într-adevăr, un fel de versiune întunecată a lui “Paris, je t’aime”. Consumerismul ia forme alarmante, în special în Tokyo, de aici şi o contradicţie: oamenii acumulează din ce în ce mai mult şi îşi reduc treptat spaţiul vital, se înconjoară de lucruri, ca să rămână pănă la urmă singuri.

Am vizitat o mulţime de case căutând locul perfect, genul acela de apartament foarte mic şi foarte personal, în care oamenii îşi construiesc o lume doar a lor, personală. E şi foarte confortabil să filmezi în spaţi