Ne trimiteţi trei poezii refăcute, dintre cele vechi şi trei poezii noi. Apreciaţi că "scoţând cărţi", v-aţi cam grăbit cu tipărirea, şi că graba ar fi stricat cumva treaba. Despre perioada 1985-1986 spuneţi că aţi fost scos la pensie şi că aţi fi scris atunci "trei saci de poezii, nutrind visul să ajungeţi membru al U.S." dar că n-aţi reuşit nici măcar să debutaţi într-o revistă literară". Din cei trei saci, spuneţi că n-au mai rămas decât materia suficientă pentru o plachetă tipărită la xerox, după care v-aţi dus să munciţi din nou. Aţi muncit până în 2001, când aţi fost din nou pensionat, şi până în ziua de azi s-au mai strâns trei saci de poezie. V-a explicat medicul psihiatru că "între geniu şi nebunie atârnă un fir de aţă", nu ştim dacă chiar acestea au fost cuvintele psihiatrului! "Când suflă într-o parte este geniu, când suflă în cealaltă este nebunie". Şi v-a mai explicat că o să vă reveniţi, şi atunci veţi revedea tot materialul, o să refaceţi fiecare text în parte, şi situaţia dvs. probabil că se va ameliora simţitor, şi veţi tipări altă plachetă. Fapt cu totul neplăcut, că acum copiii de ţigani vă fură conţinutul cutiei de scrisori. Vă veţi muta însă de la Baia Sprie la Baia Mare, unde vă veţi abona negreşit şi vă veţi bucura de presa literară la care vă veţi abona. Până se vor limpezi lucrurile, spre bine, fireşte, să transcriem aici, acum, câteva versuri din ultimele trimise: "Toamna/ Cărările vagabondului/ Doar fratele lui/ Vântul/ Şi sora sa/ Frunza/ le mai ştiu"; "Aici/ Pe colile de hârtie/ Creionând/ Poeme e iubire/ Mă simt/ Precum bătrânul lui/ De mare/ La cârma/ Corăbiei sale"; "în faţa poeziei/ Sunt lucrurile./ în ea/ Ca-ntr-o oglindă/ Fermecată/ Numele/ Şi/ Sentimentele lor/ Aşezate/ După toate canoanele/ Artei/ într-o nesfârşită/ Simfonie/ Accesibilă/ Tuturor simţurilor/ Şi/ Perfectă/ Precum natura". (Ioan Hada, Baia Sprie) * Gustul lumii citit