O respingere a Tratatului de la Lisabona ar îngreuna activitatea Bruxelles-ului şi ar putea genera o criză Irlandezii urmau să decidă ieri, prin referendum, soarta Tratatului de la

O respingere a Tratatului de la Lisabona ar îngreuna activitatea Bruxelles-ului şi ar putea genera o criză

Irlandezii urmau să decidă ieri, prin referendum, soarta Tratatului de la Lisabona. Ultimele sondaje indicau un rezultat strâns între susţinători şi opozanţi sau chiar o respingere a documentului.

Rezultatul votului irlandez este critic, deoarece Tratatul de la Lisabona nu poate intra în vigoare dacă nu este ratificat de către toate statele membre UE. Irlanda este singura ţară care a "îndrăznit" să organizeze o consultare populară în acest sens, celelalte state europene preferând calea ratificării în parlamentele naţionale, mai sigură în privinţa obţinerii votului favorabil.

Dacă azi se va afla că irlandezii au respins tratatul, există, teoretic, posibilitatea organizării unui al doilea referendum. Analiştii sunt însă sceptici că un astfel de demers ar putea funcţiona în al doilea caz, aşa cum s-a întâmplat la sfârşitul anului 2002, când irlandezii au aprobat Tratatul de la Nisa, menit să adapteze structurile europene la extinderea spre est, abia la cea de-a doua consultare.

Un vot favorabil ar însemna:

Calmarea spiritelor în rândul celorlalte 26 de state UE care au aprobat deja Tratatul de la Lisabona sau care urmează să încheie procesul de ratificare în parlamentele naţionale

Încheierea unei perioade de peste zece ani marcată de disensiuni privind funcţionarea structurilor comunitare şi pregătirea lor în vederea acceptării de noi membri

Undă verde pentru Franţa, care va prelua în iulie preşedinţia semestrială a UE, de a media negocierile privind ocuparea noilor funcţii create de tratat, printre care cele de preşedinte şi de şef