Astăzi se împlinesc trei ani de când Muzeul de la Şosea este condus de sociologul Vintilă Mihăilescu, cel care l-a transformat în instituţie „cool“. Sursa: Mediafax
La târgurile de Mărţişor sau de Florii, nu ai unde să arunci un ac, aşa de multă lume vine să cumpere suveniruri cu poveşti sau cozonaci copţi pe vatră, să mănânce sarmale în foi de varză sau să încingă sârbe în iarbă, pe muzici de fanfare. La concertul Kumm sau Timpuri Noi din clubul decorat cu lăzi de zestre, tinerii Capitalei se calcă în picioare ca să ţină ritmul. În Piaţa Amzei, bucureştenii fac coadă, în fiecare weekend, ca să cumpere caş din vârf de munte, păstrăv în cetină sau cârnaţi adevăraţi de Pleşcoi. Toate astea - din „vina“ Muzeului Ţăranului Român (MTR), care, în ciuda numelui pe care-l poartă, a devenit unul dintre cele mai „cool“ locuri de petrecut timpul liber în oraş.
Cunoscut până nu demult pentru liniştea cu care-şi primea vizitatorii şi pentru „cuminţenia“ evenimentelor din program, Muzeul de la Şosea s-a schimbat la faţă în ultimi trei ani, de când e condus de sociologul Vintilă Mihăilescu (instalat oficial în funcţie pe 13 iunie 2005). MTR e pe val. Şi-a crescut numărul de vizitatori, şi-a apropiat publicul tânăr al Bucureştiului şi, cel mai important, a reuşit „să sară pârleazul“ dintre viaţa săteanului şi viaţa orăşeanului.
„Un muzeu trebuie să fie o prezenţă urbană, atunci îşi împlineşte menirea. Trebuie să ţină pasul cu viaţa, pentru că altfel se exclude din viaţă. Asta am încercat noi să facem cu MTR“, punctează directorul Mihăilescu.
„User friendly“ pentru 100.000 de vizitatori
„Concert unplugged. În faţa unui sat în delir“. Sau „Noua colecţie toamnă- iarnă. Pret-a-porter pe toate uliţele“. Anul trecut, oraşul era împânzit de mesaje de promovare a noului Muzeu al Ţăranului. Efectele campaniei agresive de promovar
