Pe bancnota de 200 de lei (emisa in 1992), figura lui Grigore Antipa apare intre batlani si valurele simbolice, lucru cat se poate de potrivit pentru un naturalist care si-a facut un titlu de glorie din studiul faunei existente in Delta Dunarii si in biosistemul Marii Negre. Nu era o greseala nici daca simbolurile ar fi fost altele, bunaoara scoica uriasa Tridacna gigas, sau chiar dinoteriul. Desi exemplarele acestea n-au mai fost descoperite de el, ele constituie fala Muzeului de Istorie Naturala "Antipa" din Bucuresti.
Valvele scoicii de care am pomenit au impreuna 184 kg, incat te poti gandi cu infiorare la molusca aceea formidabila care isi revarsa "muntele" de carnuri frematatoare in interiorul lor protector, pe vremea cand mai era vie pe fundul Oceanului Indian. Un asemenea exemplar rarisim provine, presupun, din valoroasa donatie a rasinareanului Hilarie Mitrea care, in calitatea sa de medic in armata coloniala olandeza, a calatorit pe la 1869 prin arhipelagul indonezian (Kalimantan, Sumatra, Sulawesi si Papua Noua Guinee). Daruita muzeului bucurestean, colectia a ramas impachetata in lazile sale din 1882 pana dupa 1893, cand director ajunge Grigore Antipa. Competent si meticulos, acesta o va pune treptat in valoare. In ce-l priveste pe Deinotherium gigantissimum, scheletul i-a fost dezgropat in jurul lui 1890 langa satul Manzati (Vaslui) de catre geologul si paleontologul Gregoriu Stefanescu, director si el, in vremea aceea, al Muzeului de Istorie Naturala. Antipa a mutat uriasa fosila din Laboratorul de Geologie al Universitatii din Bucuresti in cladirea noua a muzeului, acolo unde poate fi admirat si astazi, schelet reconstruit dupa deteriorarile grave suferite la cutremurul din 1977. Atunci, zguduit de fortele telurice, s-a daramat pur si simplu, imprastiindu-se in nenumarate sfaramaturi.
Nascut la Botosani, in 1867, Grigore Antipa si
