Preşedintele Băsescu a anunţat crearea unei Comisii de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional Românesc, pe scurt, o comisie de modificare a Constituţiei, cum spune presa. Comisia va fi condusă de Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de ştiinţe Politice, şi are în componenţă alţi opt universitari. În plus, beneficiază de un consiliu ştiinţific onorific format din Mattei Dogan şi Aurelian Crăiuţu. Cei doi sunt cum nu se poate mai potriviţi. Mattei Dogan este un politolog francez de originie română, un nume mare în politologia comparativă (în 2005 a editat o carte despre neîncrederea în politicieni, cu cazuri din Franţa, Norvegia, Nigeria, Argentina - ne-ar prinde bine o traducere în româneşte). E lucru mare că cineva din echipa de la Cotroceni l-a convins pe Dogan să se implice. Aurelian Crăiuţu predă filosofie politică la Indiana University, iar cartea sa apărută la Polirom în 2006 - „Elogiul moderaţiei“ - vorbeşte despre o calitate politică rară în România. O observaţie generală şi despre membrii comisiei: mă bucur că în discuţia despre regimul constituţional sunt cultivaţi politologii şi juriştii cu aplecare spre ştiinţa politică. În 1990 - 1991, diverşi jurişti au fost reşapaţi şi transformaţi în experţi constituţionali. Cum ar fi putut nişte jurişti educaţi în comunism să se priceapă la constituţiile democratice? Astfel, un secretar de partid care preda drept administrativ, răposatul Antonie Iorgovan, a ajuns „părintele Constituţiei“. În fine, ajung la comparaţia din titlu cu comisia Tismăneanu. Spun că această comisie nu trebuie să semene cu cealaltă, nu pentru că ar fi fost ceva în neregulă cu demersul condus de profesorul Tismăneanu. Atunci era nevoie de un document oficial prin care să fie condamnat comunismul. Exista un consens academic în legătură cu natura fostului regim. Problemele constituţionale de astăzi nu constituie însă obiectul unui asemenea