Alegerile, primul tur, au lasat in urma o poteca de sange.
In comuna ilfoveana Stefanesti politia calare a stat intre cele doua tabere de vanatori de capete infierbantate. Confuzia generala a fost intretinuta cu succes si de birourile electorale care au dat solutii contradictorii, parca pentru a arata, odata in plus, de ce e necesara o reforma din temelii a justitiei. Oricum, violentele au continuat. Poate si pentru ca, ramanand mai putini in joc, felia de cascaval e mai mare. Drumul caravanelor electorale, e presarat cu victime si nu e candidat care sa nu traga dupa el, pe langa dubita cu bodyguarzi, si o salvare, doua, ca analgezicele si compresele au si ele un rol in campaniile electorale romanesti.
Alegatorii au redescoperit jocurile nebune de-a democratia care au umplut paginile ziarelor din anii 90 cu imaginea unei tari sub asediu. Se alege cu bata, cu caldarile de vopsea aruncate in capul celor cu care nu te intelegi, cu pistolul cu gaze, cu toporul sau cu cutitul de bucatarie.
Popor de credinciosi, iubitori ai aproapelui, milosi si bune gazde, romanii s-au martirizat si cu ocazia acestor campanii electorale, prin probe de foc si sange, pentru a demonstra de ce sunt in stare cand ii pui sa aleaga. Iar starea de spirit generala a fost detonata nu de patima politica si nici de razboiul disimulat de campaniile electorale care le infierbanta mintile, ci si de faptul ca mai e mult pana cand oamenii vor avea rabdarea si stiinta pentru a alege fara regrete.
In general, suma alegerilor in viata oamenilor care au trecut prin comunism este negativa. Oamenii au fost siliti, de cele mai multe ori chiar si ascunsi de acoperisul propriei case, sa aleaga in virtutea documentelor de partid si de stat. Tatucii partidului le-au bagat binele cu coada biciului pe gat si cu bata in case. Mai bine de jumatate dintre romani sunt suficient de maturi pentru
