Distrandu-se copios citind unul din editorialele comise de subsemnata, cineva mi-a propus sa scriu si despre patania lui, tot ceva in legatura cu o banca. Omul fiind totusi client la acea institutie bancara, nevrand sa strice de tot relatiile amicale existente intre ei, m-a rugat sa nu divulg numele bancii.
Nu, nu va speriati, nu e nimic iesit din comun, nimic grav! E doar un exemplu din vechea problema, cea legata de angajarile de personal, care in multe locuri inca se fac pe baza de P(ile)C(cunostinte)R(elatii) mai mult decat pe merit. Astfel se explica exsitenta unor “pitipoance”(nu exista CNA in presa ca sa amendeze, dar ador expresia!) pe la ghiseele institutiilor de tot felul. Misoginii spun ca blondele ar fi capul rautatilor, dar nu as vrea sa-mi ridic jumatate din urbe in cap, asa ca admit si brunetele si roscatele, caci la urmei urmei nu conteaza cat de lung mi-e parul (sau culoare lui), important e cat si cum gandesc-cata dreptate avea regretatul Pittis! Dar problema incepe atunci cand ele nu prea gandesc!
Sa revenim la subiect. E vorba de un om de afaceri care trimite diferite sume intr-o tara exotica. Completeaza formulare, primeste si trimite acte, bani si facturi, deci nu e chiar incepator in ale “hartagoriei”. Duduia de la ghiseu, o blonda, de altfel simpatica, preia comanda si-o executa. Parea totul in regula, pana cand partenerul de afaceri din indepartata tara nu semnaleaza ca nu intelege nimeni ce inseamna “i -e”langa numele firmei sale si ca il roaga sa revina cu trimiterea. Omul de afaceri intreaba in stanga-n dreapta ce-i de facut, cum se poate repara greseala? Explica functionarei ca se scrie “import-export” si subliniaza pe un formular cum trebuie sa apara textul. Da, desigur, doar ca trebuie sa mai dea 40 de euro, si pana reuseste sa schimbe banii, pica afacerea, pentru ca la 17 se inchide banca. A doua zi revine plin de spera
