La aproape doua decenii de la schimbarea regimului lui nea Ceasca, foarte multi români se întreaba, din ce în ce mai des, uneori pe buna dreptate, daca s-a schimbat sau nu ceva în bine în vietile lor.
Ce folos ca avem libertate de exprimare si putem vedea seara de seara circul de pe micile ecrane daca foarte multi dintre noi îsi închid de bunavoie televizorul, îngrijorati ca nu vor avea suficiente resurse financiare pentru a-si achita curentul electric? Cu ce îl încalzeste pe un somer faptul ca poate vota democratic daca abia reuseste sa îsi achite factura la gaz? Care e motivul pentru care preturile la utilitati sunt calculate în euro, în timp ce salariile majoritatii asigura doar subzistenta si nimic mai mult? Cum se poate sa platim mai mult pe alimente decât europeanul care câstiga incomparabil mai mult decât noi?
Sunt doar câteva nelamuriri din noianul de întrebari pe care si le pune retoric un român atunci când e zi de leafa sau când sta la rând sa-si plateasca facturile.
Desi statisticile economice spun ca ne aflam pe drumul cel bun, centralizatorul cu beneficiarii ajutoarelor de încalzire, actualizat zilnic de functionarii de la Directia de Munca si Solidaritate Sociala Mures, nu minte, oferindu-ne trista realitate. Suntem dependenti de ajutoarele sociale de la stat.
In judetul Mures, numarul beneficiarilor de ajutoare de încalzire se ridica la halucinanta cifra de aproape 77.000 de persoane, adica aproximativ jumatate din populatia Târgu-Muresului! La nivel national estimarile sunt si mai socante: opt milioane de români beneficiaza de o forma de asistenta sociala!
Nu ma îndoiesc ca o parte din numarul acestora este alcatuita din impostori care doresc sa profite de lipsa unui sistem eficient de verificare a dosarelor, dar chiar si asa cifra e elocventa pentru a reliefa dezastrul care a pus stapânire peste societatea româneasc