Mircea Marian: "Oprescu şi-a închipuit că năstruşniciile pe care le-a debitat vor fi uitate imediat ce alegerile se vor termina. Se înşală."

Doi ani. Atât timp îi va lua revoluţionarului cu certificat Sorin Oprescu să construiască autostrada de 24 de kilometri care va străbate Capitala, de la „cocoaşele“ de la Otopeni până la ieşirea spre Giurgiu. Sau, cel puţin, aşa a promis.

Sunt unul dintre cei care se bucură, sincer, că „doctorul Independent“ a câştigat alegerile. Cu siguranţă nu ne vom plictisi urmărindu-i „activităţile aparte de luptă şi umanism“ - ca să cităm din cererea prin care Oprescu reclama dreptul la un atestat de revoluţionar. La finalul primului său mandat, urmează să ne plimbăm cu monorail-ul pe Splaiul Dâmboviţei, vom hrăni căprioarele din viitorul parc amplasat pe Bulevardul Unirii, iar săracii vor mânca fripturi la noile cantine sociale. În faţa primăriei, vor fi două boluri uriaşe cu bile albe şi bile negre, astfel încât bucureştenii vor putea vota dacă le place sau nu de noul edil- şef. Poporul va fi chemat periodic la Sala Mare a Palatului pentru ca, precum atenienii din Grecia lui Pericle, să ia, prin vot, decizii privind soarta Capitalei. Bogaţii vor plăti o taxă de solidaritate de câte zece euro (pe lună, pe an sau poate pe zi, nu se prea ştie) pentru a simţi pe pielea lor că Bucureştiul este administrat, în sfârşit, de un „om de stânga“.

Acest personaj şi-a închipuit, probabil, că năstruşniciile pe care le-a debitat vor fi uitate imediat ce alegerile se vor termina. Se înşală. Nu poţi însă să-ţi ştergi din memorie fanteziile cu care ne-a ameţit în ultimele 45 de zile.

De fapt, bănuim cu toţii ce se va întâmpla: Oprescu nu va îndeplini niciuna din seria de promisiuni aberante lansate doar pentru a capta interesul publicului. În câteva luni va începe să arate cu degetul către adversarii din