Cand se vorbeste, in ultima perioada, despre o renastere a industriei orologere elvetiene (si nu numai), termenul are dublu sens.
In primul rand, este vorba de o revenire in forta a pasiunii publicului si a colectionarilor pentru ceasurile mecanice, care au fost in "moarte clinica" multa vreme, aproape rapuse de quartzul japonez. Dar, pe langa renasterea in termen de comenzi, vanzari, liste de asteptare, notorietate si statut, se petrece si o renastere artistica - exact ca in secolele 15-16, e vorba de o explozie de creativitate, de viziune, de inventivitate.
Din nou, se pune mare pret pe geniul uman, colectionarii si chiar "oamenii obisnuiti" imbulzindu-se la editiile limitate, cu precadere la ceasurile realizate manual sau chiar "pe comanda", precum cele mai scumpe costume. Nu e nevoie de lupa ceasornicarului pentru a remarca renasterea pasiunii pentru mecanisme - e vizibila de cum pasesti intr-un magazin de ceasuri supraaglomerat sau, si mai clar, in cadrul saloanelor orologere, unde managerii de brand se bazeaza pe supradoze de espresso si bauturi energizante pentru a reusi cumva sa ingramadeasca zeci de intalniri importante intr-o singura zi. Iar elanul renascentist e si el vizibil, pentru ca, sfidand orice limite naturale, brandurile reusesc sa uimeasca in fiecare an.
Cand nimeni nu mai credea ca ar mai fi ceva de inventat, designerii si ceasornicarii arunca in scena o noua complicatie, o noua forma, o tehnologie futurista sau chiar o opera de arta.
Il Giocatore Veneziano face parte din ultima categorie. Un ceas in intregime lucrat si pictat manual, inspirat, cum nu se poate mai potrivit, dintr-o capodopera renascentista: tabloul "Jucatorii de carti" al italianului Caravaggio. Gerald Roden, CEO Daniel Roth, isi aminteste ca ideea a aparut dupa o sedinta furtunoasa de brainstorming, care a avut loc intr-un pub si la care au pa
