Furnizorii de instruire vor să ia cåt mai mulţi bani din fondurile structurale europene. Firmele cu tradiţie din branşă se tem de scăderea calităţii programelor care vor fi oferite. Autorităţile nu reuşesc să adopte un cadru legal eficient pentru formarea continuă a personalului. Investiţia în echipamente şi maşini este esenţială pentru dezvoltarea companiilor. Cheia succesului constă însă, în acelaşi timp, şi în investiţia în dezvoltarea competenţelor şi abi

Furnizorii de instruire vor să ia cåt mai mulţi bani din fondurile structurale europene. Firmele cu tradiţie din branşă se tem de scăderea calităţii programelor care vor fi oferite. Autorităţile nu reuşesc să adopte un cadru legal eficient pentru formarea continuă a personalului.

Investiţia în echipamente şi maşini este esenţială pentru dezvoltarea companiilor. Cheia succesului constă însă, în acelaşi timp, şi în investiţia în dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor de lucru ale angajaţilor. Aceasta este concluzia ultimului studiu efectuat asupra companiilor din Luxemburg, unde rata companiilor care oferă instruire angajaţilor a ajuns la 71,8%.

În Romånia, pregătirea angajaţilor bate pasul pe loc, deşi reprezentanţii Guvernului, foşti sau actuali, declară cu hotăråre că formarea profesională continuă este prioritară pentru reformarea pieţei muncii. Ţinta stabilită pentru anul 2010 este ca 7% din populaţia adultă să urmeze cursuri de perfecţionare. Greu de crezut că, în următorii doi ani, vom atinge această performanţă, dacă ne gåndim că, de mai bine de doi ani, o armată de specialişti nu a reuşit să modifice legea formării continue pentru a debloca impasul la care s-a ajuns. „CNFPA (Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor) trebuie să se schimbe, nu atåt ca denumire, cåt ca autoritate, este de părere Eugen Blaga, directorul Direcţiei Programe şi Strategii Forţă de Muncă din