Cu cine se mai reunifica dreapta? si cine mai e ea? si de ce? Iata cateva intrebari legitime, care iti vin in minte citind volumul ce reuneste textele si manifestele politice ale lui Valeriu Stoica publicat de Editura Humanitas. Acum, ca au trecut alegerile, putem discuta subiecte politice de fond fara a face campanie electorala. Valeriu Stoica ramane campionul indiscutabil al reunificarilor pe partea anticomunista a spectrului politic. Dar din volumul sau se desprind cateva intrebari care fie nu sunt articulate deloc, fie nu primesc un raspuns satisfacator.
Prima intrebare este cine e "dreapta" si, in general, ce mai este dreapta in zilele noastre in Romania si in Europa. Daca il inteleg bine pe Valeriu Stoica, dreapta consta in partidele aflate in opozitie cu PSD. Nu e destul. Daca PSD se converteste la cota unica, asa cum se pare ca se pregateste, o distinctie importanta dispare. E greu de argumentat ca dl Stolojan e la dreapta, de exemplu, pentru cine a auzit parerea lui despre pensii. Nici presedintele Basescu nu e prea la dreapta, si bine face, ca ar pierde votanti. Stindardul dreptei de azi e cam lipsit de continut, mai ales de cand lustratia ca proiect politic a fost complet abandonata de partidele de "dreapta", care se feresc sa mai deschida subiectul. Nici nu s-ar putea altfel, dat fiind ca aceste partide nu sunt conduse de oameni fara trecut comunist, dimpotriva, si riscul unei caderi de sus, precum aceea a Monei Musca, a devenit foarte posibil.
A doua intrebare este daca marea batalie politica la noi se mai duce intre stanga si dreapta. Daca da, in aceste alegeri locale e prima oara in istoria ei cand dreapta istorica (PD-L si PNL) a obtinut aproape 50%. Altfel, pragul traditional era la vreo 35%, ceea ce explica de ce niciodata in Romania partidele de dreapta nu au reusit sa puna in practica vreun program consistent, da
