Urcată în cîrca neputinţei noatre, campioana mondială reapare în calcule pentru titlul european. S-ar mira cineva?

E foarte greu să faci cronica unui meci atunci cînd eşti cu gîndul la ce se întîmplă în altă parte. E foarte greu să priveşti detaşat două echipe pe care le-ai vrea din toată inima plecate spre casă la finalul celor 90 de minute.

Schimb de generaţii

Şi totuşi, măcar două lucruri tre­buie observate, pentru că ţin de viitorul nostru. La Franţa deja a început schimbul de generaţii. Dacă tot e să plece, cum se aude, Do­me­nech pare decis să lase ceva în urma lui. Astfel că Thuram şi Sagnol au luat drumul băncii de rezerve, ră­mî­nînd doar Makelele şi Henry să stin­gă lumina generaţiei de aur.

Şi încă un amănunt. Simţind că are o datorie faţă de cei ce totuşi vor să vadă goluri, Do­me­nech a a­run­cat 4 jucători ofensivi, tac­tică de ca­re s-a ales repede pra­ful după ce Ri­bery a ieşit acci­den­tat. Dar şi du­pă ce Toni a scos un penalty, cu eli­minarea lui Abidal inclusă în preţ.

Penalty de manual

Cînd Pirlo a tras aşa cum tre­bu­ie tras un 11 metri, italienii erau în ce­rul cu numărul 9.La noi era 0-0, ast­fel că se simţeau calificaţi. Cam­­pioana mondială zburda avînd în fa­ţă o Franţa şi slabă, şi in­fe­ri­oa­ră nu­meric. Sau poate că nu zburda, vezi ocazia lui Henry, dar în orice caz avea meciul pe care şi-l dorea.

Italienii au înviat

Dacă prima repriză a început cu 5 secunde mai repede la Berna, ter­minîndu-se cu mai bine de 3 minute întîrziere la Zurich, cea de-a doua par­te a început practic în acelaşi timp. Golul lui Huntelaar s-a aflat de­stul de tîrziu, moment în care “Si­a­mo i campioni del mondo” a înce­put să se audă cu înverşunare. I­ta­­li­a era în grafic şi în linia ei o­biş­nuită. Cam acolo se înscrie şi golul lui De Rossi, gol cu deviere Henry. @