Anunţate acum un an, eurobondurile româneşti au fost scoase pe tuşă din cauza contextului internaţional nefavorabil. Săptămâna trecută însă, acestea au fost lansate pe nepusă masă. Obligaţiunile în euro emise de statul român (eurobonduri) au apărut din nou pe ecranele platformelor de tranzacţionare, după o lungă absenţă. Săptămâna trecută, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe pieţele internaţionale 750 de milioane de euro, ce vor fi rambursate peste zece ani.

Anunţate acum un an, eurobondurile româneşti au fost scoase pe tuşă din cauza contextului internaţional nefavorabil. Săptămâna trecută însă, acestea au fost lansate pe nepusă masă.

Obligaţiunile în euro emise de statul român (eurobonduri) au apărut din nou pe ecranele platformelor de tranzacţionare, după o lungă absenţă. Săptămâna trecută, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe pieţele internaţionale 750 de milioane de euro, ce vor fi rambursate peste zece ani.

„Cine zice că hei-rupismul nu funcţionează şi la nivel înalt“, „de ce a trebuit să fie o mişcare surpriză?!“, au fost reacţiile analiştilor străini. Aceştia văd în emisiunea de eurobonduri o mişcare nu tocmai inspirată. Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului de Finanţe, care aveau nevoie să se împrumute, în condiţiile în care luna aceasta avem vârf de plată la datoria externă, trebuind rambursate 600 milioane de euro în contul unei emisiuni mai vechi de titluri, vor să lase impresia că au mai bifat un succes.

Finanţele au anunţat că eurobondurile lansate miercurea trecută au o dobândă de 6,5% pe an. Costul total s-a ridicat însă la aproape 6,7% pe an, din cauza faptului că titlurile au fost vândute sub valoarea nominală, preţul de emisiune fiind stabilit la 98,59% din aceasta. La un asemenea randament, cererea a fost mai mare decât oferta. Investitorii au dat ordine de achiziţie pentru 1,3 miliarde de euro, iar stat