» Arhitectul spaniol Jordi Querol Piera crede ca mai importanta chiar decat arhitectura de exceptie este planificarea urbana: cateva cladiri valoroase intr-o zona prost planificata nu fac orasul mai bun.

» Prezent la Anuala de la Bucuresti pentru a vorbi despre arhitectura Barcelonei, Jordi Querol Piera, vicepresedinte al Consiliului European al Arhitectilor, a inceput prin a cere scuze audientei ca este atat de indragostit de orasul sau.

» "M-am nascut aici, am trait si am muncit aici si probabil ca nu voi parasi acest oras niciodata", spune fara complexe arhitectul catalan acum, cand arhitectura internationala se afla intr-o perioada de globalizare fara precedent.

Ajutat de proiectii cu fotografii si harti vechi, Jordi Querol Piera a vorbit despre evolutia celui de-al doilea oras spaniol, cu o populatie de un milion si jumatate de locuitori, de pe vremea cand era o mica colonie romana imprejmuita de ziduri. Desi Jordi Querol Piera s-a aflat pentru prima data la Bucuresti si nu cunoaste orasul, i-am pus cateva intrebari incercand sa invatam mai multe din arhitectura si istoria Barcelonei.

» Ati vorbit despre cateva momente extrem de importante pentru arhitectura Barcelonei, precum organizarea Expozitiei Mondiale din 1888 si a Olimpiadei din 1992. A fost si aderarea la Uniunea Europeana un astfel de moment.

Nu in mod direct. Dar in istoria recenta, dupa 40 de ani de fascism, Spania a fost o tara oarecum izolata, care nu se mai afla la primul nivel din punct de vedere cultural. Aderarea ne-a deschis usile si din punct de vedere economic si politic si cultural. Acest lucru a dus si la revitalizarea arhitecturii spaniole.

» Ati mentionat faptul ca v-ati facut studiile in anii ’60, in timpul dictaturii fasciste. Ce parere aveti acum de-spre arhitectura totalitara, este la fel de condamnabila ca totalitarism