Dincolo de hazul anuntului – poate ca unii angajeaza prin intermediar – eu nu ma refer acum la exprimare, ci la hartiutele lipite la mai toate vitrinele din oras. Fie ca e vorba de magazin alimentar, de haine, de pantofi sau de toneta de inghetata, peste tot gasim acelasi anunt. Chiar atat de acuta e lipsa de personal?

Cu ceva ani in urma, plimbandu-ma prin capitala de pe malul Dunarii, despre care unii rataciti, sau prost informati precum “50 de bani americani”, spuneau ca ar fi capitala noastra, am fost uimita vazand aceleasi anunturi la toate magazinele de pe cele doua maluri ale marelui fluviu. Mi s-a parut ireal, cand la noi nu gaseai un loc de munca, decat cu greu si doar cu pile si relatii, la vecinii nostri nu cauta nimeni de lucru! Anii au trecut si originala noastra democratie a facut ca instalatorii, constructorii, si ce meserii o mai fi, sa-si caute de lucru alaturi de cel polonez, care a bagat toata Europa in panica! Sa fii somer in Spania se pare ca e mai palpitant decat sa trudesti pe plaiurile mioritice-constatare la fel de tocita ca si cliseul verbal, dar experienta arata ca poate fi adevarat. Daca ungurii – care ne-au furat acum si Mercedesul -plecau la lucru in Italia, luau cina in Austria, cu mult timp inainte de caderea cortinei de fier, iata ca acum ne primesc pe noi la lucru, iar noi ii asteptam pe cei din lumea a treia… Sic transit gloria mundi? Ma gandeam la fetele care vindeau in spatele tonetelor pe care sta scris un asemenea anunt. Incercam sa ghicesc daca li se cauta inlocuitoare sau o colega? Statisticile arata ca majoritatea vanzatoarelor au terminat o facultate. Vand inghetata, flori sau pantofi cu masterat in relatii publice, europene, sau istoria artelor. Omul potrivit la locul potrivit, recalificare si alte asemeni. Baloane, ar zice unii dintre voi. Ce nu inteleg de ce sunt atat de blazate vanzatoarele, chiar daca te intr