Dupa sase decenii de expansiune continua, comertul liber ar putea sa inregistreze un regres semnificativ.
In conditiile in care mii de sud-coreeni protesteaza impotriva importurilor de carne de vita din Statele Unite, majorarea preturilor materiilor prime determina tarile sa rezerve mai multe alimente pentru consumul intern, iar americanii aleg un nou presedinte care ar putea sprijini comertul liber intr-o mai mica masura decat predecesorii sai, lumea ar putea asista la sfarsitul unui ciclu care a inceput imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, scrie Bloomberg.
Cauza este mai degraba de natura politica decat economica. Ceea ce alimenteaza actuala tendinta este o convergenta a unor temeri avand legatura cu comertul: temeri legate de securitatea nationala, de siguranta alimentelor, dorinta de protejare a locurilor de munca si a mediului.
Era moderna a comertului isi are inceputurile in ultima parte a anilor '40, cand SUA si Marea Britanie au exercitat presiuni in sensul crearii unei organizatii globale pentru a evita politicile de devalorizare in scop competitiv.
Acordul General asupra Tarifelor si Comertului, stabilit in 1948, a reusit sa reduca tarifele comerciale din tarile dezvoltate de la o medie de 40% la aproximativ 4% in decurs de 6 decenii.
Organizatia Mondiala a Comertului nu a reusit insa sa incheie negocierile incepute in 2001 cu privire la subventiile din sectorul european si cel american al agriculturii. Discutiile au ajuns in impas si din cauza faptului ca tarile bogate si cele sarace nu au reusit sa se puna de acord cu privire la procentul cu care ar trebui reduse taxele asupra importurilor.
Negociatorii UE si-au exprimat recent ingrijorarea cu privire la o "renastere a protectionismului in Statele Unite", dupa ce Congresul a aprobat o noua lege prin care se prelungesc o serie de subventii fata de ca
