Clădirea în care ne aflăm, al cărei sistem de aer condiţionat ne protejează de căldura şi, probabil, de umiditatea ridicată a zilei de vară la D.C. – supărătoare, chiar dacă sîntem în şort, mînecă scurtă şi sandale – este Jefferson Building. A fost construită la presiunile lui Spofford, care a atenţionat repetat Congresul că volumele de la Capitoliu… „are now, from sheer force of necessity, being piled on the floor in all directions“. În toamna lui 1897 – la aproape un secol de la iniţiativa lui Adams şi la mai bine de opt decenii de la „donaţia“ Jefferson –, imensul dom al Bibliotecii Congresului, în stil renascentist italian, a fost inaugurat. Biblia lui Gutenberg Deşi accesul la sălile de lectură, deci şi la celebra, circulara Main Reading Room care apare în atîtea secvenţe cinematografice (unde cel puţin un cadru e luat în plonjeu, de sub cupolă), este limitat, unul dintre ghizii bibliotecii ne poate însoţi prin lobby-urile fastuoase, decorate de peste 40 de artişti, pictori şi sculptori americani, în urmă cu un secol şi mai bine. Ne poate vorbi despre cele trei porţi de bronz simbolizînd Tradiţia, Literatura şi Pictura sau despre colecţia de peste 30 de milioane de volume în aproape 500 de limbi diferite, dar mai ales ne poate duce în faţa vitrinei unde este expus unul dintre foarte rarele (trei, pare-se) exemplare în stare bună, pe vellum – foi subţiri din piele de viţel –, ale Bibliei lui Gutenberg. În final, urcînd ambiţios pe scările de marmură pînă la ultimul nivel accesibil publicului, sub cupolă, puteţi avea (şi) bucuria acelei imagini de sus a sălii mari de lectură, de care aminteam. Smithsonian Ieşim de la Library of Congress, dar nu înainte de a ne nota ce concert de prînz este oferit în Coolidge Auditorium în următoarele zile. Chiar şi cu o scurtă şedere în capitala americană puteţi avea o şansă. Ieşim şi coborîm pe Independence spre National