Calin Popescu Tariceanu vrea sa se asigure ca fotoliul sau de sef de partid nu va fi atacat la congresul PNL din 2009, ca-si poate prelungi presedintia dincolo de mandatul de premier, ca-i poate tine sub papuc pe liberali. Prim-ministrul pare sa se inspire tot mai mult din strategia folosita de Adrian Nastase pentru cucerirea puterii in partid, uitand insa ca, spre deosebire de PSD, care se afisa si functiona ca un monolit, PNL a fost mereu un mozaic de grupuri si personalitati care-si negociau proiectele si ideile. Mult mai dinamici si mai greu de controlat, liberalii au suferit in ultimii 18 ani nenumarate fracturi, supravietuind de fiecare data prin refaceri care au intarit partidul. Cu sase luni inainte de terminarea mandatului sau de premier, Tariceanu se teme ca-si va pierde influenta asupra liderilor teritoriali pe care i-a determinat sa ramana alaturi de el mai degraba cu ajutorul resurselor guvernamentale decat prin forta sa de convingere.

O data ce va pierde parghia bugetara, Tariceanu s-ar putea sa nu mai fie interesant pentru multi dintre fruntasii organizatiilor judetene. De aceea prim-ministrul incearca prin mai multe mijloace sa-si pastreze pozitia la varful partidului: pe de o parte, prefigureaza o alianta cu PSD, deocamdata la nivelul consiliilor locale si judetene, care ar putea fi repetata pentru constituirea unei majoritati parlamentare la toamna; pe de alta parte, incearca sa indeparteze din jurul sau orice posibil contracandidat la sefia PNL. Strategia de a ramane la putere impreuna cu social-democratii ii da premierului speranta ca-si va pastra si fotoliul de presedinte al partidului folosind aceleasi mijloace: bani de la buget pentru localitatile dominate de liderii liberali, functii in agentiile descentralizate pentru merituosii partidului, dar mai ales contracte cu institutiile publice pentru clientii si sponsorii PNL. O da