Începînd cu luna martie şi pînă în octombrie, data desfăşurării in situ a Bienalei de Artă Periferic de la Iaşi, Observator cultural, partener media al evenimentului, publică în avanpremieră o serie de texte teoretice care prefaţează această a VIII-a ediţie a Perifericului, concentrată în jurul ideii artei ca dar. Fragmentul de astăzi face o introducere la zi în cadrul teoretic edificat în jurul conceptului de dar. The Work and the Gift/Munca şi darul abordează maniera în care munca şi gestul oferirii de daruri sînt considerate drept fenomene opuse, fiecare în parte revelîndu-se drept umbra celuilalt. Scott Cutler Shershow analizează predicţiile gînditorilor politici legate de caracterul schimbător al muncii sau de dispariţia ei, dezbaterile dintre antropologi şi istorici legate de o economie arhaică a darului care ar preceda capitalismul, la renaşterea căreia noi am putea asista astăzi, disputele politice contemporane asupra bunăstării sociale şi a carităţii, şi tentativele artiştilor moderni şi contemporani de a destabiliza lucrarea de artă aşa cum o cunoaştem. Mulţumim editurii Chicago University Press pentru permisiunea de a publica acest fragment. Mai întîi de toate, trebuie să spunem, e destul de clar că resuscitarea larg răspîndită a interesului intelectualilor pentru problema darului apare aproximativ în aceiaşi ani în care mulţi autori încep să identifice o criză istorică a muncii. Dezbaterea contemporană (încă neîncheiată) din jurul problemei darului începe, mai mult sau mai puţin, cu bine-cunoscuta lucrare a lui Marcel Mauss, Eseu despre dar, a cărui influenţă enormă, exercitată chiar şi astăzi, nu doar asupra antropologiei, ci şi asupra unei clase largi de alte discipline, cu greu poate fi estimată. În acest text celebru, bazîndu-se pe dovezi de ordin etnografic şi lingvistic, Mauss argumentează teza că economia arhaică era organizată, în diferite