Internetul are nevoie de "auto-reglementare", fie ea aplicata individual, la nivel de comunitate sau asumata de majoritatea membrilor unor "bresle" online, precum jurnalistii, publicitarii sau comerciantii. Altfel, creste riscul unor interventii si tentative de reglementare din partea unor foruri care nu au priceperea sa faca acest lucru, cum ar fi autoritatile statale, iar bunele practici intarzie sa fie asumate la scara larga. Asa suna concluziile unei dezbateri gazduite joi de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu participarea multor figuri reprezentative ale mediului online.
Daca in trecut alte incercari similare de a discuta despre bune practici, reglementare si aplicarea legii pe internet au esuat in mare parte, discutiile de joi au dus la un relativ acord intre participanti. Poate si datorita faptului ca fiecare dintre vorbitori a preferat sa vorbeasca despre bunul simt in diversele categorii ale comunicarii pe Internet, evitand discutiile despre interdictii si reguli impuse - discutii care, potrivit participantilor, nu ar duce nicaieri.
Dezbaterea a marcat incheierea unui proiect intitulat "Lege si ordine pe Internet", coordonat de CJI. Proiectul a pornit de la ideea ca "auto-reglementarea" este preferata reglementarii cand este vorba despre un spatiu transnational si este sprijinita de forurile europene si internationale pentru a solutiona diversele probleme ce se ivesc in comunicarea online.
Discutia a pornit de la fapte si constatari ce tin nu doar de legislatie, ci si de experienta utilizatorilor si chiar a autoritatilor, cand vine vorba despre spatiul online:
Directiva Europeana privind Audiovizualul reglementeaza anumite programe audio-vizuale transmise pe Internet si trebuie asumata si in legislatia din Romania pana la finele lui 2009. Autoritatile prefera sa nu se amestece, existand si fiind de preferat, in sch
