Din nou, impunatoare prin spectaculozitate imagistica, consistenta si coerenta in fluxul gandirii si rostirii ei plastice, ni se dezvaluie Florica Prevenda in cea mai recenta ipostaza expozitionala a sa, pe care am perceput-o ca pe un fel de strigat al ratiunii invingatoare asupra memoriei stratificate si mumificate.
O memorie supusa, de asta data involuntar acelui patimas canon interogativ proustian - avatar livresc si carturaresc sub dominatia caruia incoltesc azi mai toate revoltele postmoderne ale nevoii de recuperare a "eului integral".
Timpul regasit al Floricai Prevenda incearca sa instituie o astfel de suprematie a prezentei vii extrase din sedimentele de "euri" fragmentate ale propriei memorii. "Am simtit nevoia sa ma intorc in timp - se destainuie artista - acel timp paralel sedimentat in (sub)constient, pe care nu-l sesizam prinsi fiind in aspectele iluzorii ale rutinei cotidiene. Astfel s-a nascut dorinta reconstituirii acelui timp depozitat in abisul memoriei, sub forma de imagini, senzatii, perceptii, multiplicat in succesive supuse degradarii..."
Expozitia este gazduita in admirabila ambianta a salilor de la parterul Palatului brancovenesc de la Mogosoaia. Un proiect cu incitante deschideri si adiacente stilistice, patronat si de Ambasada Canadei intr-un soi de parteneriat cultural, la care a fost convocata si o protagonista canadiana, Louise Harvey, pentru un dialog al relativelor similaritati si sincronisme artistice si francofone, intr-o agreabila si protocolara montare spectaculara intitulata toponimic De la Est ... la Est.
Cu acest ciclu de pictografii, Florica Prevenda rotunjeste o suita de meditatii asupra conditiei umane, in corelatie cu dubla ei determinare temporala - istorica si prezenta, dar mai ales cu imanenta evolutie a propriului destin in confruntare cu adversitatile mediului in care traieste. Artista si-
