În timp ce străinii stau câte doi ani la coadă pentru a-şi comanda o poartă sculptată în lemn,românii le preferă pe cele din fier sau inox În comuna Bârsana, meşterii populari
În timp ce străinii stau câte doi ani la coadă pentru a-şi comanda o poartă sculptată în lemn,românii le preferă pe cele din fier sau inox
În comuna Bârsana, meşterii populari produc numai pentru clienţi străini. O poartă cu opt stâlpi poate ajunge şi la 12.000 de euro.
Porţile mari, cu simboluri vechi de sute de ani sculptate cu măiestrie în lemn nu-i mai impresionează decât pe străini. Meşterii populari din Maramureş spun că până şi cei care mai aveau la casă o asemenea podoabă, pentru care un american aşteaptă două luni numai ca să ajungă cu feribotul, au schimbat-o. Au fost plecaţi în Italia şi Spania şi au văzut ei acolo că fierul forjat şi inoxul sunt simboluri ale bogăţiei.
Aşa că au dat jos o poartă de 10.000 de euro (cât e dispus un străin să plătească pentru ea) şi au schimbat-o cu una de 300 de euro, din fier forjat şi plastic. În schimb, porţile maramureşene cară România în lume: prin America, Germania, Belgia sau Franţa. Lucrările meşterilor populari au făcut înconjurul lumii, vorbind despre România. Iar sculptorii îşi găsesc clienţi suficienţi cât să poată face bani şi ucenici dornici de învăţare destui cât să nu piară această tradiţie.
Cel mai cunoscut om din comună e meşterul Bârsan. Casa lui e muzeu şi e intrată în patrimoniul cultural, astfel că nimereşti uşor drumul spre cel care a devenit un simbol al maramureşenilor.
"Tata e dus la coasă", ne spune un tânăr care şlefuia o troiţă, fiul meşterului şi fost profesor de matematică. Vreme de câteva minute, până a coborât Toader Bârsan de la coasă, am avut timp să admirăm în curte casa făcută în stil tradiţional, poarta, ursoaica cu puii şi câteva troiţe.
Atelierul şi casa sunt o atr