"Mama era de parere ca printesele trebuie sa se casatoreasca de tinere. Cand trec de douazeci de ani, spunea ea, incep sa gandeasca prea mult, sa aiba prea multe idei ale lor, ceea ce incurca tot." Asa se face ca Maria e scoasa in lume de foarte tanara, inainte de a implini 16 ani.
Si... "tinerii au gasit prilej, nu unul, ci mai multi, sa-mi dea a intelege ca eram cu totul pe placul lor". Si printul a venit mai repede decat se astepta. Chiar daca nu cel asteptat.
La Elisabeta, in schimb, nu a venit asa de repede, ba chiar parea sa nu mai vina. "Daca nu te mariti, nu inveti sa cunosti marile dureri ale vietii, dar nici toata bucuria ei", ii spunea adesea Maria de Wied, mama ei. Dar au trecut 26 de ani pana cand "cel asteptat" a sosit. "Era un om cu infatisare potrivit de inalta, cu parul si sprancenele negre, cu ochii albastri, nas vulturesc, mustatile moi si barba mijinda." Era Carol al Romaniei. Cel care pusese la cale intalnirea celor doi fusese printul de coroana Frederick al Prusiei. El si parintii lui Carol. Mama lui ii trimisese o fotografie a Elisabetei. "Chipul ei mi-a facut o impresie foarte placuta, ii gasesc expresia dragalasa si simpatica", scrie Carol. "Ea e draguta, placuta si fizionomia ei arata bunatatea inimii sale; e foarte culta si chiar exceptional de bine inzestrata... Printesa exceleaza si in cunoasterea limbilor", ii scrie Carol Anton, tatal. Si cei doi tineri incep sa-si trimita scrisori si fotografii.
Nu se iese astfel din tipicul epocii, adica al casatoriilor aranjate de parinti. Nici chiar in cazul Mariei. Aceasta abia iesise in lume si a si fost luata de printul ei, Ferdinand, care venea ranit de dragoste de Elena Vacarescu. Legatura lor o face imparatul Wilhelm al II-lea al Germaniei, care, ajutat de ducesa de Edinburgh, germanofila infocata, ii rapeste reginei Victoria a Angliei placerea de a aranja si viitorul Ma
