Gregor Schneider este un artist destul de cunoscut pe plan international. In anul 2001, la numai 32 de ani, instalatia Totes Haus u r ("Casa moarta u r"), o suita de 24 de incaperi cu pereti si tavane duble, cu ferestre care nu se puteau deschide, expusa de el in cadrul pavilionului german, a fost distinsa cu Leul de aur la a 49-a Bienala de Arte de la Venetia.

Pentru Bienala din 2005, la care a fost invitat sa ia parte, el intentiona sa plaseze in Piata San Marco un obiect de forma unui impunator cub negru, inspirat de Kaaba, sanctuarul din Mecca, tinta pelerinajului anual a milioane de credinciosi musulmani; intrucat insa, de teama unor proteste din partea lumii islamice, amplasarea la Venetia, iar mai apoi si la Berlin, i-a fost refuzata, cubul a fost realizat in cele din urma abia in 2007, la Hamburg, intre cladirea veche si cladirea noua a muzeului de arta Hamburger Kunsthalle. Recent, artistul a starnit din nou discutii inversunate, facand cunoscuta intentia lui de a expune intr-un muzeu de arta fie un muribund, care sa-si dea acolo obstescul sfarsit, fie macar corpul unui om tocmai decedat, bineinteles .cu acordul celui in cauza si al rudelor apropiate.

Artistul si-a plasat ideea sub un generic umanist ("vreau sa construiesc locuri umane unde sa se moara"; "telul meu este sa arat frumusetea mortii") si a prezentat-o ca pe o replica la moartea anonima, lipsita de demnitate, de prin spitale ("realitatea mortii in clinicile, statiunile de tratament intensiv si salile de operatie germane este cumplita, acesta e scandalul"). Ideea mortii il preocupa de altfel de multa vreme - in repetate randuri s-a expus pe el insusi ca fiind in aparenta mort, in rolul unui alter ego, Hannelore Reuen, iar la expozitia sa Doublings, de la Muzeul Franz Gertsch din Berna, pot fi vazute intr-un subsol tenebros douasprezece obiecte asemanatoare unor cadavre, varate pa