- Politic - nr. 121 / 21 Iunie, 2008 Bacalaureatul ridica si anul acesta probleme. El s-a transformat dintr-un examen care ar fi trebuit sa ateste maturitatea si cunostintele acumulate de tinerii absolventi, intr-o disputa intre elevi, parinti si profesori, pe de o parte, si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, pe de alta parte. Cuiul lui Pepelea l-a constituit de aceasta data modul in care au fost concepute subiectele pentru proba orala la limba si literatura romana. Prevalandu-se de faptul ca prin programa scolara la limba si literatura romana, intre orele de literatura si cele de comunicare se recomanda un raport de 3:1 si ca, la examenul de bacalaureat, tanarul trebuie sa-si argumenteze propriile sale opinii, Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului, cat si apartinatorul sau, Centrul National pentru Curriculum si Evaluare, fac politica pe fata, fara nici o jena. Folosind pretextul ca un tanar bacalaureat de 18-19 ani, traitor intr-o Romanie a anului 2008, trebuie sa inteleaga fundamentele lumii de astazi, sunt selectate texte din Raportul Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania (asa numitul Raport Tismaneanu, raport pe care Parlamentul Romaniei a refuzat sa si-l asume), Conferinta dlui Jonathan Scheele, din 27 aprilie 2005, Pactul National pentru Educatie si altele, tinerii fiind siliti sa-si insuseasca si eventual sa-si asume opinii care nu ii reprezinta. Prin accentul pe care reprezentantii ministerului il pun pe modul politic in care au fost selectate subiectele de comunicare, pe buna dreptate se pune intrebarea daca acest examen de maturitate mai reflecta obiectiv cunostintele unui absolvent de liceu. Se vorbeste de comunicare, dar se uita ca absolventii trebuie sa posede cunostintele care au fost prevazute in programa scolara. Fara cunostinte nu ai ce comunica, nu exista comunicare! Faptul ca Romania este p