O nouă aventură în regatul fermecat de pe celălalt tărâm Al doilea episod al fanteziei în şapte părţi "Cronicile din Narnia" a scriitorului britanic C.S. Lewis, atât de
O nouă aventură în regatul fermecat de pe celălalt tărâm
Al doilea episod al fanteziei în şapte părţi "Cronicile din Narnia" a scriitorului britanic C.S. Lewis, atât de asemănătoare cu trilogia lui Tolkien "Stăpânul inelelor", îi găseşte pe cei patru fraţi Pevensie, Peter, Susan, Edmund şi Lucy, în Londra la scurt timp după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.
A trecut un an de la nemaipomenitele întâmplări din "Şifonierul, Leul şi Vrăjitoarea", ceea ce la scara temporală de pe celălalt tărâm reprezintă însă nu mai puţin de 1.300 de ani. Puternicul leu Aslan pare a fi dispărut, iar făpturile blajine din regat au fost alungate în acest răstimp într-o zonă pustie, restul căzând sub dominaţia unor fiinţe brutale cu înfăţişare umană, telmarnienii.
Ameninţat cu moartea de hainul său unchi, succesorul legal la tronul regatului Prinţul Caspian, va apela la ajutorul celor patru fraţi şi se va alătura ostracizaţilor locuitori ai Narniei, între care pitici, centauri, minotauri, grifoni, şoareci luptători pentru alungarea telmarnienilor.
Filmele fantezie, la mare căutare
O bună parte din filmări au avut loc, ca şi în cazul "Stăpânului inelelor", în Noua Zeelandă, iar animaţia cu ajutorul computerului joacă un rol capital. Faptul că regizorul Andrew Adamson s-a găsit şi în spatele primelor două părţi din "Shrek" spune de altfel totul. Pe de altă parte, se simt şi influenţe din "Harry Potter".
Cu alte cuvinte, între diferitele fantezii cinematografice din ultimul timp există, potrivit principiului vaselor comunicante, un continuu proces de osmoză. Tot mai mult, cinematograful pare a-şi redobândi funcţia sa iniţială, aceea de a ne transpune într-o lume a basm
