Sub tortură, oamenii mărturisesc orice li se cere În ciuda titlului, eroul ultimului film al lui Milos Forman, "Fantomele lui Goya", nu este faimosul pictor spaniol, ci un preot al

Sub tortură, oamenii mărturisesc orice li se cere

În ciuda titlului, eroul ultimului film al lui Milos Forman, "Fantomele lui Goya", nu este faimosul pictor spaniol, ci un preot al Inchiziţiei, fratele Lorenzo, interpretat de Javier Bardem, care-şi dovedeşte din nou disponibilităţile artistice (l-am putut urmări recent în "Nu există ţară fără bătrâni", unde avea rolul asasinului psihopat, pentru care a primit un Oscar).

Goya (actorul suedez Stellan Skarsgard) este mai degrabă o figură marginală, care se pomeneşte fără voia lui implicat în uneltirile sinistre ale Inchiziţiei, prin faptul că una din modelele sale, frumoasa Ines (Natalie Portman), este arestată sub bănuiala că ar aparţine în secret ritului iudaic.

Supusă torturilor, aceasta mărturiseşte tot ce i se cere, unul dintre călăi fiind Lorenzo, care o şi violează. Tatăl nefericitei, un bogat negustor, îl va captura la rândul său, în urma unui şiretlic, pe Lorenzo şi, supunându-l la cazne înfiorătoare, acesta va mărturisi, sub semnătură, că este... odrasla unor maimuţe.

Ideea este că prin tortură oamenii sunt aduşi în situaţia de a recunoaşte orice învinuiri, tocmai aceasta constituind, dincolo de amănuntele oarecum rocamboleşti ale povestirii (căderea în dizgraţie a lui Lorenzo şi transformarea acestuia, după invazia napoleoniană, într-o figură a iluminismului, în fine, abolirea Inchiziţiei şi eliberarea din închisoare a lui Ines, tema ori mai degrabă teza filmului, care se vrea a constitui o critică indirectă la adresa tratamentului aplicat prizonierilor irakieni de către armata americană.

"Somnul raţiunii", ieri şi astăzi

"Somnul raţiunii" naşte oriunde şi oricând - nu-i aşa? - "monşt