In asteptarea unor sfaturi de suflet
Vraja
Va scriu aceste randuri cu speranta ca impartasindu-mi public necazul, raul care ma framanta si ma bantuie de ani de zile, va fi mai bine. Va fi ca o spovedanie care ma va usura, mai ales ca intr-o scrisoare iti poti ascunde identitatea. Sper sa nu plictisesc, si povestea mea sa ajute ca nimeni, pe viitor, sa nu mai repete ceea ce am facut eu! E vorba despre farmece, lucruri necugetate pe care le practica multe femei, asupra barbatilor pe care ii iubesc, din dorinta de a-i pastra pentru ele pentru toata viata. Niste obiceiuri in aparenta nevinovate, dar care, eu am aflat pe propria mea piele, se intorc impotriva celor care le fac.
M-am nascut intr-o familie destul de rasarita, din punct de vedere material, fiind al doilea copil al mamei mele, din cea de a doua ei casatorie. Parintii mei au avut zile si bune, si rele, dar cand eu am implinit 15 ani, au divortat, pentru infidelitatile repetate ale tatalui meu. Au urmat inca vreo cativa ani cu procese de evacuare din locuinta, cu certuri si revendicari. Mama a trecut si printr-o operatie destul de dificila, dar din care a iesit cu bine. Cand totul s-a linistit, am ramas amandoua in locuinta, ne-am recapatat oarecum linistea, dar inglodate in datorii de tot felul. Apoi, incet, incet, au trecut si astea si ne-am reechilibrat. Pe la 18-19 ani, eu am ajuns o fata nici urata, dar nici frumoasa, si tot atunci am trait prima mea dragoste, care m-a parasit doar dupa cateva luni, plina de lacrimi si suferinta. Acum, privind in urma, zambesc, pentru ca socoteam ca ceea ce mi se intampla e un lucru ingrozitor. Dar cine nu este tradat in dragoste macar o data in viata? Am mai avut si alti "pretendenti", unii de soi, altii ceva mai modesti, dar in general, am considerat ca desi eram o persoana interesanta si inteligenta, nu prea am stiut sa ma pun in valoare, si
