Românul cheltuie astăzi aproape 50% din bugetul de consum pe mâncare, băutură şi ţigări. În Vest, procentul este de 15-20% (dintr-un buget de câteva ori mai mare). Ponderea mare a
Românul cheltuie astăzi aproape 50% din bugetul de consum pe mâncare, băutură şi ţigări. În Vest, procentul este de 15-20% (dintr-un buget de câteva ori mai mare). Ponderea mare a cheltuielilor pentru produsele de bază este o măsură a sărăciei.
Nu este suficient însă că avem venituri "anemice", ne mai trebuie şi preţuri umflate.
Spre exemplu, chiar dacă este din aceeaşi categorie de venit, vecinul bulgar dă mai puţin pe mâncare. Şi asta nu pentru că ar mânca mai puţin. Aşa cum, dacă noi cheltuim cel mai mult din UE pe carne, nu înseamnă că suntem "carnivorii" Europei. Poate doar că avem parte de nişte preţuri care pică greu.
După mâncare, şi cheltuielile cu întreţinerea locuinţei încep să crească. În aceste condiţii, nu e de mirare că trebuie să strângem cureaua la cheltuieli care ţin de un trai civilizat, precum educaţia, sănătatea sau turismul .
Jumătate din cheltuielile unei gospodării medii reprezintă mâncare, băutură şi ţigări
Statistica dă măsura exactă a nivelului de trai - dacă eşti sărac, nu ai bani decât pentru nevoile de bază şi strângi cureaua la sănătate ori distracţii.
Statisticile europene privind nivelul de trai ne ţin departe nu doar de ţările dezvoltate din UE, ci chiar de vecinii noştri bulgari. Aşa reiese şi din ultimul tablou prezentat de serviciul de statistică al Comisiei Europene, Eurostat, privind cheltuielile de consum ale gospodăriilor în cele 27 de ţări membre.
Datele se referă la anul 2005, dar în general, în ce priveşte structurile de consum, diferenţele sunt nesemnificative de la un an la altul. Oricum, este flagrantă discrepanţa dintre procentele româneşti şi cele "europene".
