În ciuda numeroaselor proiecte pentru construirea unor arene, situaţia continuă să rămână aceeaşi. Din păcate, România este corigentă la capitolul săli de sport Ţara noastră

În ciuda numeroaselor proiecte pentru construirea unor arene, situaţia continuă să rămână aceeaşi. Din păcate, România este corigentă la capitolul săli de sport

Ţara noastră continuă să fie cenuşăreasa Europei la capitolul infrastructură sportivă. Din această cauză, România nu figurează pe harta organizatorilor marilor competiţii internaţionale.

România secolului 21. O ţară europeană, cu o economie în plin avânt, membră UE şi NATO cu drepturi depline. O astfel de frază-clişeu poate fi întâlnită aproape la tot pasul.

În ciuda unor astfel de descrieri idilice, ţara noastră nu-şi găseşte locul pe o hartă în care se regăsesc statele care au organizat sau vor organiza competiţii internaţionale de anvergură. Explicaţia este simplă. România este cu mult rămasă în urmă la capitolul infrastructură sportivă.

Arenele, fie că se vorbeşte despre stadioane, săli polivalente sau bazine de înot, sunt învechite, adeseori demodate, fără dotări minimale şi au capacităţi reduse.

Pe scurt, sunt necompetitive. Chiar dacă din 1989 până în prezent au existat nenumărate proiecte, anunţate cu surle şi trâmbiţe de oficialităţi, indiferent de culoarea lor politică. Sălile din Sibiu şi Sighişoara, inaugurate în ultimii ani, reprezintă cel mult excepţii de la regulă.

Planuri - da, acţiune - ba

Bucureştiul stă cum nu se poate mai prost la acest capitol. Deşi primăria a vorbit insistent despre construcţia unei săli noi, totul a rămas la stadiul de proiect.

Botezată "Arena Bucureştilor", viitoarea Polivalentă ar urma să aibă o capacitate de 16.000 de locuri şi dotări la cele mai ridicate standarde. Un record absolut pentru o ţară în care "marile" arene nu pot găzdui,