Pe măsură ce se apropie de sfârşit, Festivalul ”Starurile nopţilor albe” din Sankt Petersburg propune evenimente tot mai atrăgătoare.

Marţi seara am avut ocazia să păşesc pentru prima dată în noua sală de concerte a Teatrului de Operă şi Balet ”Mariinski”, inaugurată anul trecut. Cu o formă originală (amintind de o harfă), croită pe tiparul unei clădiri istorice radical modernizate, noua sală de concerte, de 1200 de locuri, are o acustică foarte bună – aspect de care s-a ocupat personal, timp de mai multe luni, Valery Gergiev, care a cerut să fie refăcute suprafeţele reflectorizante de câte ori a fost nevoie, până la obţinerea calităţii sonore dorite.

În acest excepţional cadru a fost invitat să susţină un Concert de Gală Bryn Terfel, probabil cel mai bun bas-bariton al zilelor noastre. El a fost acompaniat de Orchestra Simfonică a Teatrului, dirijată, desigur, de Valery Gergiev, directorul instituţiei şi iniţiatorul tuturor proiectelor muzicale de anvergură care au loc în Sankt Petersburg.

Ca de obicei sala a fost arhiplină, numeroşi spectatori şezând pe trepte, sacrificând orice (inclusiv o sumă consistentă reprezentând contravaloarea biletelor) pentru a-l asculta pe viu pe marele cântăreţ originar din Ţara Galilor. Şi a meritat, deoarece arta lui Bryn Terfel este desăvârşită, indiferent de zona stilistică abordată, de la aria lui Leporello la cea a Olandezului zburător, de la aria Cneazului Igor la Monologul lui Hans Sachs. Nici nu ştii ce să admiri mai întâi la acest ”îmblânzitor de sunete”: ţinuta scenică, umorul, privirea fascinantă, expresivitatea chipului, şăgălnicia actoricească, ori forţa şi rafinamentul glasului, căldura acestuia, timbralitatea complexă, muzicalitatea... Sunt daruri care arareori pot fi găsite la o singură persoană, iar Bryn Terfel pare să fi fost cel hărăzit să aibă acest har, pe care, generos, îl val