Un itinerar savuros, în partea estică a Veronei, acolo unde vinul de Soave este rege al ţinutului.

Un itinerar savuros, în partea estică a Veronei, acolo unde vinul de Soave este rege al ţinutului. Parfumul strugurelui şi buchetul acelei “esenţe de lumină” care este vinul ne-au ajutat să creionăm o istorie milenară, din care vă împărtăşim şi domniilor voastre cîte ceva.

Şi cum pe această bucată de pămînt o vorbă din bătrîni spune: “Cine bea bine, mănîncă şi mai bine” (referire făcîndu-se, bineînţeles, la rafinamentul bucatelor şi la savoarea lor), am ales şi cîteva reţete tradiţionale – unele, poate, dintre acelea pe care le-au gustat şi îndrăgostiţii eterni ai Veronei: Romeo şi Julieta –, pe care le-am probat în bucătăria noastră.

Reţeta de suflet

S-a numit, în limba poporului său, Tiudareiks. Adică “regele poporului”. Omenirea îl cu­noaş­te însă drept Teodoric, conducătorul os­trogoţilor, spaima Imperiului Roman. A reuşit să facă exact lucrul de care se temeau romanii: i-a unit pe ostrogoţi. În anul 489, a por­nit cu 60.000 de ostaşi şi un sfert de milion de su­puşi să îngenuncheze şi să colonizeze Italia. A în­vins prima dată armata generalului Odoacru la Aquilea şi a doua oară la Verona. Nu vom con­ti­nua să mer­gem pe firul istoriei şi al faptelor lui de ar­me, pentru că ne interesea­ză, acum, ceea ce s-a întîmplat acolo, pe cîm­pul Veronei, după ce lupta s-a sfîrşit. Povestea spune că, în­vinşi şi învingători, toţi lăsaseră în urmă sute de cai ră­niţi. Locuitorii din zonă – ale căror pro­vizii fuse­seră rechiziţionate de legionarii lui Odoacru, mai întîi, pentru ca apoi puţinul care mai ră­mă­sese să fie luat de oamenii lui ­Teodoric – au găsit o metodă la îndemînă de a-şi reumple pivniţele şi cămările şi de a-şi hrăni familiile. Ei au “reciclat” carnea cailor, pe care i-au tranşat şi i-au pus în oală. Se spune că unul dintre cel