In Romania, dupa aproape 18 ani de proces, o sentinta de condamnare a unui ofiter SPP, plimbari dintr-un sertar intr-altul, audieri si reaudieri, dosarul „Frumusanu-Crainiceanu“ reintra in ciclul „natural“ al stagnarii.
In ultimele noua luni, ancheta privind uciderea, cu un proiectil de semnalizare tras din cladirea guvernului, a celor doi tineri, in timpul mineriadei din septembrie 1991 - Aurica Crainiceanu si Andrei Frumusanu - a devenit mingea de ping-pong a conducatorilor Sectiei Parchetelor Militare, colonelul Ion Vasilache si adjunctul sau, generalul Dan Voinea.
Divergentele tot mai acute dintre cei doi prelungesc criza, deja cronicizata, in care a intrat solutionarea cazului. Pe acest fond, Romania are toate sansele sa-si atraga o noua condamnare din partea Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Prescrierea faptelor are scadenta in anul 2023.
Pe scurt: daca, in septembrie 2007, Dan Voinea a preluat cazul de la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Teritorial (PMTMT), unde dosarul zacuse sapte ani, in mai 2008 procurorul-sef Ion Vasilache a retrimis cauza la acelasi PMTMT. Paradoxal, in noul razboi al ordonantelor semnate de cei doi sefi, si Voinea, si Vasilache sustin ca au actionat legal.
„Frumusanu-Crainiceanu“ este unul dintre cele mai vechi si „celebre“ dosare aflate pe rolul justitiei romanesti, dupa 1989. Dar ancheta a suferit in timp mai multe „accidente“.
Integral in EvZ. In Romania, dupa aproape 18 ani de proces, o sentinta de condamnare a unui ofiter SPP, plimbari dintr-un sertar intr-altul, audieri si reaudieri, dosarul „Frumusanu-Crainiceanu“ reintra in ciclul „natural“ al stagnarii.
In ultimele noua luni, ancheta privind uciderea, cu un proiectil de semnalizare tras din cladirea guvernului, a celor doi tineri, in timpul mineriadei din septembrie 1991 -
