Avem şanse să privim spectacolul economic al vecinilor noştri de pe tuşă, cu ciudă. O vorbă din popor spune că, atunci cånd doi oameni îţi spun că eşti beat, ar trebui să te duci la culcare. Romånia a primit două astfel de avertismente în ultimele două săptămåni: primul din partea pieţelor internaţionale de capital, şi al doilea de la compania germană Daimler AG. Aceste semnale, precum şi felul în care ele au fost primite, reflectă modul în care Rom&a

Avem şanse să privim spectacolul economic al vecinilor noştri de pe tuşă, cu ciudă.

O vorbă din popor spune că, atunci cånd doi oameni îţi spun că eşti beat, ar trebui să te duci la culcare. Romånia a primit două astfel de avertismente în ultimele două săptămåni: primul din partea pieţelor internaţionale de capital, şi al doilea de la compania germană Daimler AG. Aceste semnale, precum şi felul în care ele au fost primite, reflectă modul în care Romånia şi-a bătut joc de propria-i economie în ultimii douăzeci de ani.

Emisiunea de eurobonduri de 750 de milioane de euro de acum două săptămåni a fost prezentată ca un succes al Ministerului Finanţelor, care a rezolvat cu brio nevoia de a achita, luna aceasta, un vårf de 600 de milioane de euro din datoria externă. Presupusa victorie a fost de a emite titluri cu un cupon anual de numai 6,5%, în locul celor 7,5% pe care pieţele le-ar fi cerut la începutul anului. Ba, mai mult, au fost aşa de mulţi muşterii la titlurile cu pricina, că Finanţele au trebuit să-i lase pe cåţiva cu buzele umflate.

Succesul Trezoreriei începe să sune dogit dacă luăm în considerare faptul că Ungaria şi Cehia au emis, nu demult, titluri similare - la cupoane cu mult mai mici, de 5% şi 5,75%. Mai mult, dacă aceeaşi emisiune de titluri ar fi fost făcută acum un an, Romånia ar fi avut şanse să plătească un cupon de circa patru procente.

Justificarea potrivit căreia emisiu